Soluții de la Dr. Mihaela Popa în Timișoara Transpirația excesivă sau hiperhidroza este o afecțiune care poate afecta considerabil calitatea vieții. Aceasta se manifestă prin producerea unei cantități excesive de transpirație, chiar și în absența factorilor declanșatori obișnuiți, cum ar fi efortul fizic sau temperaturile ridicate. Una dintre cele mai comune zone afectate este subrațul, unde transpirația poate provoca disconfort, miros neplăcut și pete inestetice pe haine. Din fericire, există soluții eficiente pentru a trata această problemă, iar una dintre ele poate fi găsită la cabinetul Dr. Mihaela Popa din Timișoara.
Ce este Hiperhidroza? Hiperhidroza este o afecțiune medicală caracterizată prin transpirație excesivă, care poate afecta diverse părți ale corpului, inclusiv palmele, tălpile și axilele. Cauzele hiperhidrozei sunt variate și pot include factori genetici, dezechilibre hormonale sau alte condiții medicale. În multe cazuri, hiperhidroza este idiopatică, adică nu are o cauză clară.
Impactul Transpirației la Subraț Transpirația la subraț este o problemă frecventă și extrem de neplăcută. Aceasta poate duce la:
Disconfort și iritație: Transpirația constantă poate irita pielea delicată a axilelor, provocând mâncărimi și erupții cutanate. Miros neplăcut: Bacteriile care descompun transpirația pot produce mirosuri neplăcute, ceea ce poate fi jenant în interacțiunile sociale și profesionale. Pete pe haine: Transpirația excesivă poate păta hainele, mai ales cele deschise la culoare, deteriorându-le și creând un aspect neîngrijit. Tratament pentru Hiperhidroză la Cabinetul Dr. Mihaela Popa În Timișoara, Dr. Mihaela Popa oferă tratamente moderne și eficiente pentru combaterea hiperhidrozei și a transpirației excesive la subraț. Printre soluțiile disponibile se numără:
Injecții cu toxină botulinică: Acestea sunt eficiente în reducerea transpirației prin blocarea semnalelor nervoase care stimulează glandele sudoripare. Procedura este rapidă și minim invazivă, oferind rezultate care pot dura până la șase luni. Tratamente topice: Cremele și antiperspirantele medicale cu concentrații ridicate de ingrediente active pot ajuta la reducerea transpirației. Consiliere personalizată: Dr. Mihaela Popa oferă consiliere personalizată pentru a identifica cele mai potrivite opțiuni de tratament, în funcție de severitatea și cauzele hiperhidrozei fiecărui pacient. De ce să Alegi Cabinetul Dr. Mihaela Popa? Cabinetul Dr. Mihaela Popa din Timișoara se distinge prin profesionalism, experiență și abordarea personalizată a fiecărui caz. Dr. Popa este cunoscută pentru metodele sale eficiente de tratament și pentru grija pe care o acordă pacienților săi. Fie că te confrunți cu transpirație excesivă la subraț sau în alte zone ale corpului, poți găsi o soluție eficientă și sigură la cabinetul său.
Concluzie Transpirația excesivă la subraț poate fi o problemă deranjantă și jenibilă, dar nu trebuie să rămână netratată. Cu ajutorul tehnicilor moderne de tratament disponibile la Dr. Mihaela Popa în Timișoara, poți spune adio disconfortului și îți poți recăpăta încrederea în tine. Nu lăsa hiperhidroza să-ți controleze viața – programează-te la cabinetul Dr. Mihaela Popa și descoperă soluțiile care te vor ajuta să trăiești fără griji.
Fața noastră este mai mult decât o simplă parte a aspectului nostru fizic. Ea este o oglindă care reflectă „dosarul nostru medical” 👩🏻. Tot ceea ce se petrece în corpul nostru, de la funcționarea sistemului imunitar până la starea noastră emoțională, se poate citi pe fața noastră. Inflamațiile, dieta, stresul – toate își lasă amprenta. Deci, în ce fel de piele este îmbrăcată fața ta? Și ce spune aceasta despre sănătatea ta?
Melasma: Misterul Dermatologic
Melasma este una dintre acele afecțiuni ale pielii care îi nedumerește pe dermatologi. Deși expunerea la soare este un factor declanșator cunoscut, nu este singura cauză. Melasma se manifestă prin apariția unor pete închise la culoare, de obicei pe față, și afectează în mod disproporționat femeile, mai ales pe cele cu tenul mai închis. Deși se știe că hormonii joacă un rol semnificativ, factorii genetici, stresul și inflamațiile interne contribuie și ele la apariția acestei afecțiuni.
Abordarea Melasmei: De la Exterior la Interior
Tratarea melasmei este complexă și necesită o abordare holistică. Deși îngrijirea pielii cu produse topice este importantă, nu este suficientă. În cazul melasmei, este esențial să abordăm problema din interior. Asta înseamnă să ne concentrăm pe sănătatea generală a corpului, inclusiv dieta, stilul de viață și starea emoțională.
Rolul Alimentației și Stresului
Alimentația joacă un rol crucial în sănătatea pielii. O dietă bogată în antioxidanți, vitamine și minerale poate ajuta la reducerea inflamațiilor și la îmbunătățirea sănătății generale a pielii. Alimentele procesate, zahărul în exces și grăsimile trans pot agrava inflamațiile și pot contribui la problemele pielii, inclusiv melasma.
Stresul este un alt factor care poate declanșa sau agrava melasma. Hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, pot influența producția de melanină și pot duce la hiperpigmentare. Tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile fizice regulate, pot avea un impact pozitiv asupra pielii.
Soluția Carnium Botanicals
La Carnium Botanicals, am dezvoltat o formulă unică pentru a combate melasma și alte probleme ale pielii. Cu doar două capsule pe zi, pielea ta va începe să se regenereze literalmente. Această formulă conține ingrediente naturale care ajută la echilibrarea hormonilor, reducerea inflamațiilor și îmbunătățirea sănătății generale a pielii.
Ingrediente Cheie
Antioxidanți: Protejează pielea de radicalii liberi și reduc inflamațiile.
Extracte Botanice: Ingrediente naturale care ajută la echilibrarea hormonilor și la îmbunătățirea sănătății pielii.
Vitamine și Minerale: Nutrienți esențiali care susțin regenerarea pielii și reducerea hiperpigmentării.
Importanța Îngrijirii Pielii
Pe lângă suplimentele interne, este important să folosim produse topice care să ajute la protejarea și îngrijirea pielii. Cremele cu protecție solară sunt esențiale pentru a preveni agravarea melasmei, iar produsele cu ingrediente active, cum ar fi vitamina C și retinoizii, pot ajuta la uniformizarea tonului pielii.
Cabinet Dermatologie Timișoara: Dr. Mihaela Popa
Pentru o evaluare personalizată și tratamente adaptate nevoilor tale, te așteptăm la Cabinet Dermatologie Timișoara, sub îndrumarea Dr. Mihaela Popa. Cu o vastă experiență în dermatologie și o abordare holistică a sănătății pielii, Dr. Mihaela Popa te poate ajuta să înțelegi mai bine cauzele problemelor tale de piele și să îți ofere soluții eficiente.
Consultația Dermatologică: Primul Pas spre o Piele Sănătoasă
O consultație dermatologică detaliată este esențială pentru a identifica cauzele melasmei și pentru a stabili un plan de tratament eficient. Dr. Mihaela Popa va evalua nu doar aspectele externe ale pielii tale, ci și factorii interni care pot contribui la problemele de piele. Aceasta poate include evaluarea dietelor, nivelurilor de stres și a altor aspecte ale sănătății tale generale.
Tratamentul Individualizat
Fiecare persoană este unică, iar tratamentul melasmei trebuie să fie personalizat. Dr. Mihaela Popa va crea un plan de tratament care poate include:
Suplimente Nutritive: Cum ar fi formula de la Carnium Botanicals, pentru a susține sănătatea pielii din interior.
Produse Topice: Recomandate în funcție de tipul tău de piele și nevoile specifice.
Schimbări în Dietă și Stil de Viață: Pentru a reduce inflamațiile și a susține sănătatea pielii.
Rezultate Durabile
Abordând melasma și alte probleme ale pielii din interior spre exterior, te poți aștepta la rezultate durabile și o îmbunătățire generală a sănătății pielii. Suplimentele naturale și schimbările în stilul de viață nu doar că ajută la tratarea simptomelor, dar și la prevenirea recurenței acestora.
În Concluzie
Fața noastră este un barometru al sănătății noastre generale. Observând schimbările de pe fața noastră și tratând problemele din interior, putem îmbunătăți nu doar aspectul pielii, ci și starea noastră generală de bine. La Cabinet Dermatologie Timișoara, sub îndrumarea Dr. Mihaela Popa, vei găsi soluții personalizate și eficiente pentru melasma și alte probleme ale pielii. Produsele precum cele de la Carnium Botanicals, care abordează atât cauzele interne cât și simptomele externe, reprezintă o soluție inovatoare și eficientă pentru o piele sănătoasă și frumoasă. Te așteptăm cu drag pentru a începe această călătorie spre o piele mai sănătoasă și mai radiantă!
Injecţiile cu toxina botulinica (DYSPORT , BOTOX) reprezintă un tratament utilizat pentru a îndepărta sau diminua ridurile faciale în special cele care dau aspectul încruntat, „ laba de gâscă”, ridurile de la nivelul frunţii, ridurile „de tristeţe” de la colţurile gurii dar şi de a ameliora aspectul benzilor verticale de la nivelul gâtului. Cu toate acestea mimica, expresivitatea feţei, în esenţă, se păstrează!
Toxina botulinica este un agent terapeutic derivat dintr-o bacterie numită Clostridium botulinum, cunoscută şi ca toxina botulinica tip A. Această toxină este produsă în condiţii controlate de laborator şi a fost administrată în cantităţi extrem de mici iniţial în oftalmologie pentru tratamentul blefarospasmului (clipitul foarte des) şi strabismului.
Cum actioneaza toxina botulinica?
Toxina botulinica este o substanta purificata, derivata din bacteria Clostridium botulinum. Injectiile cu toxina botulinica (botox) functioneaza prin slabirea sau paralizarea temporara a anumitor muschi sau prin blocarea actiunii anumitor nervi. Concret, injectiile de toxina botulinica blocheaza semnalele nervoase ale muschiului in care substanta a fost injectata, astfel incat muschiul nu mai este capabil sa se contracte. Rezultatul final este diminuarea ridurilor faciale nedorite si imbunatatirea aspectului.
Ca orice neurotoxina, toxina botulinica vizeaza sistemul nervos, perturband procesele de semnalizare a nervilor care stimuleaza contractia musculara, permitand muschilor sa devina mai putin rigizi. Toate serotipurile interfereaza cu transmisia neuronala prin blocarea eliberarii acetilcolinei, principalul neurotransmitator la nivelul jonctiunii neuromusculare, provocand paralizie musculara temporara. Aceste efect dureaza intre 3-6 luni, in functie de tratamente alese si de metabolismul fiecarei persoane.
Posibilele riscuri ale tratamentului
Deşi în cantităţi mari ingestia accidentală de toxina botulinica (cum ar fi consumarea unor conserve alterate, „bombate”) poate duce la moarte, dozele foarte mici, purificate, folosite în medicină, nu au efecte toxice! Ele se folosesc fără riscuri chiar la copiii cu probleme neurologice! Iar în combaterea ridurilor dozele sunt şi mai mici (de 600 de ori mai mici decât doza letală)! Injectarea de toxina botulinica este aproape lipsită de riscuri pentru majoritatea pacienţilor.
Acneea este cauzată de secreţia excesivă de sebum de către glandele sebacee şi de foliculii piloşi. Acest fapt se datorează excesului de hormoni androgeni, care există şi în corpul feminin in cantitate mai mică. Acneea este însoţită de creşterea secreţiei de cheratină care se acumulează în pori şi îi blochează.
Bacteriile (propionibacterium acnes) care apar pe piele în special în zonele cu exces de sebum duc la apariţia inflamaţiilor şi a comedoanelor.
În afară de infecţia bacteriană, mai mulţi factori pot duce la apariţia acneei: stresul, anumite medicamente, dieta sau folosirea de produse cosmetice inadecvate. Acneea la femei şi fete se accentuează în general înainte de menstruaţie sau în timpul sarcinii, din cauza fluctuaţiilor hormonale.
Cei mai mulți dintre adolescenți vor avea, la un moment dat, coșuri pe față sau pe corp, însă acneea poate avea diverse forme: unii adolescenți au doar câteva coșuri mici, care dispar repede, pe când alții dezvoltă o formă mai severă de acnee, care persistă și este însoțită de coșuri vizibile, afectându-le stima de sine.
Este posibil, însă, ca și nou-născuții să dezvolte acnee neonatală, cam 20% dintre nou-născuți având acest tip de acnee. De regulă, coșurile se pot vedea când cel mic are vârsta de 2 săptămâni, însă chiar și așa, semnele pot să se dezvolte oricând în intervalul de până la 6 săptămâni de viață.
În unele cazuri, bebelușii se nasc cu acnee, însă forma neonatală nu este un motiv de îngrijorare. Când acneea apare după vârsta de 6 săptămâni, este numită infantilă, iar părinții sunt sfătuiți în acest caz să meargă cu sugarul la un medic dermatolog.
Acneea se poate instala în orice zonă a corpului, însă apare mai frecvent pe față, spate, piept, umeri și ceafă. Cele mai frecvente tipuri de acnee sunt punctele negre și punctele albe, cunoscute și sub denumirea de comedoane, care sunt versiunea non-inflamatorie a acneei.
Punctele albe sunt leziunile de la suprafața pielii care apar sub forma unor puncte ușor ridicate sub piele. Când sunt expuse la aer, conținutul blocat în pori se oxidează, iar punctele se înnegresc.
Semnele și simptomele acneei variază în funcție de severitatea bolii: puncte albe (porii înfundați închiși)
puncte negre (porii înfundați deschiși)
zone mici și roșii, umflate și sensibile (papule)
coșuri (pustule), care sunt papule care au puroi la suprafață
umflături mari, solide, dureroase, sub suprafața pielii (noduli)
noduli dureroși, plini cu puroi, situați sub suprafața pielii (leziuni chistice)
În cazul în care remediile pe care le-ai folosit pentru a-ți îngriji pielea nu fac ca acneea să dispară, mergi la un medic dermatolog, care îți poate prescrie medicamente mai puternice pentru a trata acneea.
Tratament acnee
Soluțiile terapeutice sunt multiple și se adaptează tipului de leziuni active, gradului de afectare, cât și particularităților fiziologice (adolescență, sarcină) și stării de sănătate ale pacientului.
Terapia acneei are ca obiective reducerea excesului de sebum, dispariția leziunilor active și prevenirea formării de cicatrici. Tratamentele utilizate în acnee se împart în două mari grupe: locale și sistemice.
Tratamentul local poate consta în produs aplicat la nivelul pielii (creme dermatocosmetice sau medicamentoase), extracția comedoanelor efectuată sub anestezie topică, peeling, injecție intralezională de corticoid ș.a.
Tratamentul sistemic presupune medicație administrată pe cale orală – izotretinoina, antibiotice antiacneice, tratament hormonal, suplimente alimentare. Sezonul de toamnă – iarnă este potrivit pentru toate tipurile de tratamente antiacneice, deoarece lipsește riscul de fotosensibilitate din sezonul însorit.
TIPURI
Acneea vulgaris e cea mai comuna forma de acnee si sursa eruptiilor cutanate de zi cu zi, a punctelor negre, a punctelor albe si a cosurilor mai mult sau mai putin grave. Acest tip de acne poate fi nonimflamatorie sau inflamatorie, chistica.
Acneea rozacee este ca acneea vulgaris si, dupa aceasta, e cea mai comuna forma de acne. Ea se distinge printr-o iritatie rosie care acopera nasul, obrajii , fruntea si barbia. Oamenii confunda deseori aceasta forma de acne cu rozaceea, dar de fapt sunt afectiuni diferite. O caracteristica ce le deosebeste e faptul ca de obicei rozaceea nu produce puncta albe si negre. Rozaceea are multe alte manifestari.
Acneea conglobata este forma cea mai grava de acnee. In cazul acestei forme, leziuni mari sunt interconectate, se intend pe fata si pe corp si sunt insotite de nenumarate puncta negre de mari dimensiuni. Aceasta forma de acne lasa cicatrici urate.
Acneea fulminans apare brusc. E insotita de febra si de dureri articulare si isi face aparitia deseori dupa tratarea fara success a acneei conglobate.
Pioderma facial e formata din noduli si de pustule mari, cu efect devastator supra pielii. Ca si acneea fulminans, si acest tip de acnee apare pe fata brusc, la femeile si barbatii cu varste intre douazeci si patruzeci de ani. In general, aceasta boala are perioade alternative in care se manifesta mai intens sau mai putin.
Foliculita cu germeni gram-pozitivi e o afectiune mai putin intalnita, manifestata prin pustule si chisturi si care ar putea fi cauzata de folosirea indelungata a antibioticelor, in special a tetracilcinei, pentru tratarea acneei vulgaris.
Acneea se poate instala în orice zonă a corpului, însă apare mai frecvent pe față, spate, piept, umeri și ceafă. Cele mai frecvente tipuri de acnee sunt punctele negre și punctele albe, cunoscute și sub denumirea de comedoane, care sunt versiunea non-inflamatorie a acneei.
Punctele albe sunt leziunile de la suprafața pielii care apar sub forma unor puncte ușor ridicate sub piele. Când sunt expuse la aer, conținutul blocat în pori se oxidează, iar punctele se înnegresc.
Semnele și simptomele acneei variază în funcție de severitatea bolii:
puncte albe (porii înfundați închiși)
puncte negre (porii înfundați deschiși)
zone mici și roșii, umflate și sensibile (papule)
coșuri (pustule), care sunt papule care au puroi la suprafață
umflături mari, solide, dureroase, sub suprafața pielii (noduli)
noduli dureroși, plini cu puroi, situați sub suprafața pielii (leziuni chistice)
În cazul în care remediile pe care le-ai folosit pentru a-ți îngriji pielea nu fac ca acneea să dispară, mergi la un medic dermatolog, care îți poate prescrie medicamente mai puternice pentru a trata acneea.
Acnee polimorfa nidulochistiica fata .si Dermatita seboreica corp si scalp
O sa revin si ci alte întrebări in alt articpl postat pe viitor!!
Ca si Concluzie peste 80 % din afectiunile pielii
au origine ENDOGENA adica sunt niste complicatii ale unor afectiuni de baza atit in cazul adultilor cit si in cazul copiilor.
In sfera PEDIATRICA ATOPIA CA AFECTiUNE DE BAZA A CAREI ETIOLOGIE ESTE DIVERSA
ARE DIVERSI TRIGGERII face ca sfera COMPLICATIILOR DERMATOLOGICE SA FIE FOARTE DIVERSA : de la XEROZE la DEPIGMENTARI ( ECZEMATIDE ACROMIANTE), HIPERPIGMENTARI localizate si multe altele.
Acum fiind im sezonul de primavara in sfera PEDIATRICA este fulminanta etiologia virotica diverse virusuri cu tropism digestiv ( entreroviroze) , cu topism respirator, cu tropism cutanat, etc
De subliniat este ca orice virus cu tropism respirator si digestiv are im proporție foarte mare si atingere cutanată, in cazul copiilor o data cu rezolvarea patologiei virale de baza
remiterea cutanată se intimpla de la sine subliniez in multe patologii virale.
Complicatiile dermatologice ale bolii renale
Boala renală cronică (BRC) apare ca urmare a unei afectări structurale sau funcționale a rinichilor. Având în vedere potențialul impact negativ asupra calității vieții pacienților, diagnosticarea rapidă și stabilirea unei abordări terapeutice consecvente sunt cruciale pentru calitatea vieții pacienților.
O caracteristică ce nu trebuie neglijată în cazul bolii renale cronice este asocierea cu mai multe posibile afecțiuni cutanate.
Cele mai des întâlnite sunt hiperpigmentarea, leziunile la nivelul scalpului si unghiilor, pruritul uremic, xeroza, dermatoza perforantă, porfiria cutanată și fibroza sistemică nefrogenă.
Hiperpigmentarea apare, alaturi de paloarea excesivă a pielii, la aproximativ 20-50% dintre pacienți. Atunci când hiperpigmentarea se manifestă sub forma unor pete maronii pe piele, este determinată de producția crescută de melanină la nivelul melanocitelor cauzată de acumularea hormonului stimulator. Apariția unei tente gălbui a pielii se datorează acumulării carotenilor la nivel cutanat. Pe de altă parte, paloarea indică instalarea anemiei ca urmare a hemolizei crescute.
Tratamentul implica folosirea unor creme cu factor de protecție pentru a preveni accentuarea hiperpigmentării.
Modificările la nivelul scalpului și unghiilor apar la 30-50% dintre pacienți.
În cazul bolnavilor de BRC, părul devine adesea uscat iar în anumite situații pacienții se confruntă cu o cădere difuză a părului (effluvium telogen).
La nivelul unghiilor pot să apară mai multe tipuri de modificări precum linii Mees, Muehrcke (două linii albe orizontale), Lindsay sau hemoragia de tip splinter. Unghiile Lindsay sunt caracterizate de o colorație albă în jumătatea inferioară și roz închis-maroniu în jumătatea superioară și apar la 15-20% din pacienții BRC.
Deși nu prezintă un risc medical, pot determina un disconfort estetic pentru pacienți.
Pruritul renal sau uremic
Intre 20-80 % dintre pacientii cu boala renala cronică hemodializati suferă de prurit cronic, localizat sau generalizat. Pruritul este independent de vârstă, de boala renală de bază sau de tipul de dializă. Cauza pruritului uremic este multifactorială; xeroza cutanată fiind un co-factor.
Cazurile severe pot determina, pe lângă disconfort și tulburări de somn chiar anxietate ori depresie.
Tratamentul presupune aplicarea unor unguente topice cu capsaicină, substanță cu proprietăți analgezice, și pramoxină un analgezic local.
Xeroza definește fenomenul de uscare a pielii ce duce la o fragilitate și o stare de disconfort . Pielea pare fie excesiv de subțire, transparentă, fină iar în alte cazuri pielea capătă un aspect aspru, făinos, solzos in zona gambelor. Xeroza cutanată este frecventă la pacienții cu boală renală cronică , afectând peste jumătate dintre aceștia (50-85%) iar scăderea nivelului de hidratare a pielii este cauzată de diminuarea activității glandelor sebacee și sudoripare.
Tratamentul presupune utilizarea unor creme hidratante care să suplinească necesarul de hidratare pentru piele. Se vor evita băile prea dese și săpunurile care usucă pielea. Unguentele cu uree 10% și dexpantenol s-au dovedit utile în reducerea eritemului și scuamelor.
Dermatoza perforantă
Dermatoza perforantă sau boala Kyrle apare la 5-10% dintre pacienți, de obicei la cei cu boală renală cronică în stadiu avansat. Afecțiunea presupune degradarea epidermei și pierderea de colagen sau elastina. Ca forme de manifestare clinice se observă, la nivelul brațelor și picioarelor, papule keratotice si placi cu cruste intr-un pattern linear; pacientii asociaza prurit sever.
Tratamentul care are cele mai bune rezultate este cel pe bază de steroizi, topic sau oral, determinând o reducere semnificativă a eruptiei.
Porfiria cutanată tardivă
Porfiria cutanată tardivă apare mai des la pacienții hemodializați și este datorată fototoxicității induse de disfuncția renală. Boala se manifestă prin eroziuni și cruste pe mâini și brațe, mai rar pe față sau picioare. Vindecarea acestora lasă în urmă cicatrici, însoțite de hipertricoză și hiperpigmentare.
Terapia porfiriei cutanate tardive presupune, în primul rând, evitarea expunerii la soare și folosirea zilnică a cremelor de protecție solară. Pacienții trebuie să acorde atenție regimului de viață, fiind de evitat consumul de alcool și de produse care conțin fier.
Psoriazisul vulgar este o afecţiune inflamatorie cronică care, din fericire, prezintă şi perioade de remisiune a bolii, respectiv fără leziuni cutanate. Studiile au demonstrat implicarea atât a factorilor de mediu, cum ar fi stresul, infecţiile (mai des incriminat fiind Streptococul beta hemolitic, implicat în bine cunoscuta faringită), cât şi factorul genetic. Predispoziția la boală poate fi moştenită de la părinţi, riscul fiind mai crescut dacă ambii părinţi prezintă psoriazis vulgar, faţă de doar un părinte.
Creşterea nivelului stresului oxidativ, disfuncţia endotelială şi răspunsul inflamator sistemic reprezintă unele dintre cele mai importante mecanisme implicate în apariţia psoriazisului. Acestea pot explica asocierea psoriazisului cu alte comorbidităţi sistemice de tipul sindromului metabolic (obezitate, dislipidemie aterogenică, hipertensiune arterială, rezistenţă la insulină) sau afecţiunile cardiovasculare.
Există studii în literatura de specialitate care demonstrează creşterea riscului de infarct miocardic şi moarte de cauză cardiovasculară la pacienţii cu psoriazis vulgar(8,9). Psoriazisul sever a fost identificat ca un factor de risc pentru apariţia fibrilaţiei atriale(10).
Numeroase studii din literatura de specialitate atestă existenţa unei legături între dislipidemie şi psoriazisul vulgar. Există studii care chiar au ridicat suspiciunea că un anumit profil dislipidemic (valori crescute ale LDL-colesterolului şi ale apolipoproteinei A1) poate preceda debutul psoriazisului. Obezitatea ar putea reprezenta un factor de risc pentru apariţia psoriazisului, lucru susţinut de date recente obţinute din studii de cohortă. Este demonstrată existenţa unei legături între valoarea crescută a IMC şi activitatea şi severitatea psoriazisului.
Studii epidemiologice recente atestă existenţa unei asocieri între psoriazis şi diabetul de tip 2 sau toleranţa alterată la glucoză, arătând o prevalenţă mai înaltă în cadrul pacienţilor cu psoriazis decât în grupurile de control(
Boala se manifestă prin leziuni roşii, cu scuame, dispuse pe anumite zone (coate, genunchi, scalp, faţa anterioară a gambelor, zona sacrată), dar poate afecta şi tot corpul. Nu numai pielea este afectată, ci şi unghiile. Datorită inflamaţiei sistemice psoriazisul vulgar este strâns legată de bolile cardiovasculare, crescând riscul de infact miocardic, accident vascular cerebral, ateroscleroză sistemică, diabet zaharat, nivele crescute de grăsimi în sânge. Afectarea articulaţiilor este severă, cu distrugerea lor ireversibilă dacă nu se intervine terapeutic corect şi la timp.
Alopecia este o afectiune dermatologica inflamatorie care afecteaza foliculii pilosi in special de la nivelul scalpului. Evolutia alopeciei este cronica determinand pierderea localizata sau completa a parului de la nivelul capului dar si de pe corp. Aceasta afectiune dermatologica nu pune in pericol viata persoanelor, nu determina durere desi uneori pot aparea iritatii la nivelul pielii aparand diferite probleme estetice datorita pierderii genelor si sprancenelor.
Pana in prezent nu a fost elucidata etiologia alopeciei. De asemenea nu se cunoaste evolutia ulterioara a acesteia dar se stie ca alopecia este o afectiune autoimuna declansata de predispozitia genetica asociata cu factorii de mediu. O cauza secundara de alopecie este reprezentata de tratamentul chimioterapic in urma caruia se instaleaza alopecia. Alopecia include aspecte fizice suparatoare pentru pacient care ulterior determina unele consecinte psihologice ca de exemplu instalarea anxietatii si depresiei.
In ceea ce priveste tratamentul medicamentos al alopeciei, acesta are o eficienta redusa iar esecul diferitelor strategii terapeutice ii determina pe pacientii sa devina neincrezatori in sansele de vindecare. Alopecia poate fi corelata cu consecinte cronice serioase in special depresia si anxietatea. Aceasta afectiune poate afecta identitatea si imaginea de sine a persoanei in cauza.
Cauze
Factorii care pot influenta cresterea si pot determina pierderea parului sunt: – stressul psihic cronic – substante chimice (de exemplu citostaticele care determina oprirea cresterii foliculilor pilosi) – regim alimentar inadecvat – unele boli sistemice (sifilis) – radiatiile electromagnetice (raze X sau gamma) – afectiuni dermatologice (micoze, parazitoze) – utilizarea unor preparate cosmetice agresiv – agresiunea mecanica a firului de par (coafare, vopsit, decolorat, tic psihic – tricotilomanie) – soarele – poluarea atmosferica – clorul din piscina – sarurile din apa de la robinet – fumatul – alcoolul in exces – cafeaua.
Clasificare
Cea mai frecventa alopecie difuza este alopecia androgenogenetica (alopecia seboreica) denumita si alopecia de tip masculin. Primele manifestari apar de obicei in a doua decada de viata iar la barbatii de peste 70 de ani are o incidenta de aproxmativ 80%.
In functie de localizare si extindere alopecia este de 5 tipuri: – tipul I apare la barbati in jurul varstei de 20 de ani cu localizare fronto-temporala – tipul II apare in jurul varstei de 30 de ani la nivelul crestetului si vertexului – tipul III este intalnit la barbatii de 40 de ani la nivelul fruntii – tipul IV apare in jurul varstei de 50 de ani pe aproape jumatate din regiunea fruntii intinzandu-se pana la vertex – tipul V apare dupa 55 de ani sub forma asa numitei ”calvitii hipocratice”, parul fiind prezent doar la liziera.
Factorii implicati in etiopatogenia alopeciei androgenogenetice sunt: – transmiterea genetica – varsta – seboree – androgenodependenta.
Tratament
Sfaturi utile pentru ingrijirea parului: – daca folositi un uscator de par, trebuie utilizata o caldura moderata iar distanta fata de par ar trebui sa fie de cel putin 15 cm – daca va spalati des pe par utilizati sampoane indicate pentru utilizare frecventa – daca aveti parul gras sau par care se ingrasa rapid dupa spalare se recomanda utilizarea de sampoane specifice – daca aveti par uscat, fragil, deshidratat, moale sau va vopsiti trabuie sa utilizati un sampon bland care ajuta la hidratarea si regenerarea parului iar acesta trebuie urmat obligatoriu de un produs cum ar fi balsamul sau crema de par pentru refacerea tonusului si texturii – schimbati-va stilul de viata, evitati stress-urile majore, respectati o dieta variata si echilibrata care sa furnizeze cantitatea necesara de vitamine, oligoelemente si minerale esentiale pentru un par sanatos si rezistent.
De retinut
– firele de par care incep sa se deterioreze si mor se desprind din foliculul pilosebaceu si cad dupa aproximativ 60 de zile asadar eficacitatea unui produs de stimulare a cresterii parului apare doar dupa 2-3 luni de tratament neintrerupt – in cazul unor rezultate favorabile, pentru mentinerea efectelor se recomanda continuarea tratamentului in doze mai mici, de intretinere pentru o perioada de 3-6 luni iar curele trebuie repetate cel putin o data pe an, in caz contrar pot apare recidive – nici un procedeu terapeutic nu este eficient 100%, de aceea de cele mai multe ori trebuie abordate mai multe terapii concomitent – nici un procedeu terapeutic nu poate stimula foliculii pilosi atrofiati complet care nu mai au practic nici o resursa interna de refacere, de aceea terapia nu poate fi aplicata pe o alopecie cicatriceala, adica pe o cicatrice de la nivelul pielii capului pe care nu exista par pentru ca nu va aparea nici un rezultat vizibil.
Alopecie necicatriceala
In alopeciile necicatriceale, cresterea parului este inhibata fara a exista vreo leziune a pielii capului. In functie de cauza lor, aceste alopecii pot fi reversibile. Dupa cat este de extinsa caderea parului, se disting alopeciile localizate de alopeciile difuze: – alopeciile necicatriceale localizare sunt reprezentate, in principal, prin pelada si chelbe – alopeciile necicatriceale difuze au cauze foarte diferite.
alopecia seboreica – Numita si alopecie androgeno-genetica sau calvitia comuna, este consecinta unui exces de androgeni (hormoni masculini). Este cea mai frecventa dintre alopecii. Ea incepe la nivelul tamplelor si cununei, unde parul este mai subtire si este inlocuit in mod progresiv de catre puf. Acest tip de alopecie priveste in mod obisnuit barbatii, dar poate atinge si femeile in momentul menopauzei sau ca urmare a tratamentului unui fibrom cu endrogeni.
Alopeciile necicatriceale difuze – Pot, de asemenea, sa fie urmarea unui soc nervos sau a unui stres (avort, soc psihologic – afectiv sau profesional, surmenaj, interventie chirurgicala, nastere). Numeroase medicamente (anticoagulante, anticonvulsivante, antitiroidiene, betablocante, hipocolesterolemiante, retinoide, anticanceroase) sunt adesea responsabile de o cadere difuza a parului. Maladiile infectioase cu febra mare (gripa hipertermica, infectia bronsica, scarlatina), tulburarile endocrine (diabet, hipotiroidie, hipertiroidie) si bolile metabolice (anemie, carenta de fier, regimul de slabire) pot antrena o alopecie trecatoare. In sfarsit, agresiunile mecanice sunt responsabile de alopecie: perierea violenta, vopsirea parului, permanentele, spalarile prea frecvente sau tricotilomania (ticul care consta in smulgerea unor smocuri de par, care se observa mai ales la copii). Totusi, se intampla ca uneori sa nu fie depistata nici o cauza.
Tratament – Tratamentul alopeciei necicatriceale este cel al afectiunii de origine (diabet, anemie, stres etc.). A fost propusa prevenirea caderii parului in urma unei chimioterapii anticanceroase, cu casca sau refrigerare locala; din nefericire, aceste rezultate raman adesea deceptionante femeile afectate de alopecie seboreica pot urma o cura hormonala pe baza de estroprogestative sau antiandrogeni. In toate cazurile trebuie respectata igiena pielii capului; spalarea blanda cu sampon o data sau de doua ori pe saptamana, suprimarea sau distantarea manipularilor chimice sau mecanice agresive (permanente, vopsiri). Tratamentele generale bazate pe vitaminele din grupul B pot ajuta. Eficacitatea minoxidilului, intrebuintat local sub forma de solutii (doua aplicatii pe zi timp de 6 luni), este temporar satisfacatoare. La incetarea tratamentului, parul cade din nou, dar tratamentul poate fi reluat. Grefele de par constituie singurul tratament eficace al alopeciei seboreice.
Ghid de diagnostic şi tratament pentru alopecii.
1. Introducere
1.1. Definiţie. Alopecia este definită ca fiind reducerea cantităţii de păr la nivelul zonelor în care acesta se găseşte în mod normal. Termenul de alopecie trebuie diferenţiat de cel de atrichie care înseamnă lipsa congenitală a părului prin lipsa foliculilor pilari şi de cel de hipotricoză care se referă la reducerea cantităţii de păr în cadrul unor afecţiuni congenitale.
1.2. Importanţa medico-socială
Prezenţa alopeciei crează probleme de ordin estetic, psihologic iar uneori alopecia sau hipotricoza fac parte din ansamblul unui sindrom congenital alături de alte alterări cutanate sau ale anexelor.
Alopeciile temporare / reversibile / necicatriciale sunt rezultatul unor procese endogene sau exogene, cu acţiune temporară. Ele pot fi difuze (alopecia androgenetică, effluvium telogen, effluvium anagen) sau circumscrise (alopecia areata, traumatice, postinfecţioase, din dermatoze cronice ca eczema saupsoriazisul.
– alopecia androgenentică afectează 50% din bărbaţii cu vârsta de 50 de ani, 13% din femeile înainte de menopauză şi 37% dintre femeile la menopauză.
– Alopecia areata: prevalenţă de 0,1% în rândul populaţiei, de două ori mai frecventă la femei.
– Effuvium telogen: este vizibil când cantitatea de păr care cade reprezintă 20- 25% din părul scalpului
Alopeciile permanente / nereversibile crează probleme medicale serioase dat fiind caracterul definitiv al alopeciei consecutiv distrucţiei ireversibile a foliculilor pilari sau absenţei lor: necicatriciale congenitale şi cicatriciale (dobândite sau genetice).
2. Diagnostic
2.1. Clinic
Alopecia androgenetică.
Reprezintă 95% din totalul cazurilor de alopecie şi reprezintă căderea progresivă a părului, genetic determinată, care apare la majoritatea bărbaţilor şi la o parte din femei cu retragerea marginii fronto-parietale de inserţie a părului.
Se caracterizează prin:
– debut la nivelul regiunii fronto-temporale sau la nivelul vertexului
– reducerea diametrului firului de păr (de 10 ori)
– variaţii ale diametrelor firelor de păr
– la bărbaţi: istoric familial de alopecie androgenetică la rude de gradul I sau II
– la femei asociere posibilă cu dereglări menstruale (amenoree sau oligomenoree) şi ovar polichistic, acnee, hirsutism sau virilizare, istoric de infertilitate.
– Evoluţie progresivă fără a putea fi previzibil ritmul de evoluţie.
Alopecia areata
Reprezintă o cădere focală a părului, de natură inflamatorie, de cauză necunoscută şi cu o evoluţie imprevizibilă. Se poate asocia cu afecţiuni autoimune, dereglări imunologice cu prezenţa unor factori indicând autoimunitatea bolii.
Se caracterizează prin:
– căderea părului în plăci rotunde, bine delimitate, cu extindere radiară a acestora, uneori în formă circulară
– peri „în semn de exclamaţie” la periferia plăcii alopecice
– ecografie ovariană şi de glandă suprarenală ( opţional, numai la femei )
– testarea funcţiei tiroidiene: TSH, T3, T4 ( opţional, numai la femei )
– fierul seric şi,opţional, feritina
– hemogramă completă
Alopecia areata
– dozări hormonale şi imunologice pentru depistarea unei eventuale tiroidopatii
autoimune
– testări pentru depistarea unei atopii asociate
– control oftalmologic
Effluvium telogen
– examen hematologic
– sideremie
– magneziemie
– teste hepatice ( opţional )
– teste renale ( opţional )
– teste tiroidiene ( opţional )
2.2.2. Opţionale
Alopecia androgenetică
– biopsie din piele scalpului
– tricoscanare
– fototricogramă
Alopecia areata:
– determinare de autoanticorpi: AAN, anticorpi antitiroidieni, anticelulă
parietală, antiendoteliali
Effluvium telogen
– tricogramă
– tricoscanare
2.3. Forme clinice – Alopecia areata
– forma în plăci cu varianta ofiazică ( localizată la ceafă )
– forma decalvantă
– forma universală
3. Atitudine terapeutică
3.1. Principii generale
a) Maximale
Alopecia androgenetică:
– regenerare parţială a părului
Alopecia areata:
– regenerarea completă a părului
Effluvium telogen
– stoparea căderii părului
– regenerarea părului prin identificarea şi îndepărtarea cauzei
b) minimale
– stoparea căderii părului şi extinderii alopeciei
– regenerare cu un efect cosmetic acceptabil
3.2. Tratamentul prespitalicesc
3.2.1 Măsuri generale
– Suport psihologic până la obţinerea efectelor terapiei
– Identificarea posibilelor cauze care pot induce effluvium telogen şi îndepărtarea lor
3.2.2. Tratament medicamentos
Alopecia androgenetică
¨ tratament local:
– minoxidil soluţie 2% sau 5%
– asociere minoxidil şi tretinoin
¨ tratament sistemic:
– la bărbaţi: finasterid 1 mg/zi
– la femei: ciproteron acetat, spironolactonă, flutamid, estrogeni
¨ sisteme pilare: peruci, meşe
Alopecia areata
– nu se instituie tratament decât după evaluarea completă de către dermatolog, care
stabileşte conduita terapeutică
– tratament local: imunoterapie topică, infiltraţii cu cortizonice, minoxidil, crioterapie
Effluvium telogen:
– tratament sistemic: produse cu zinc, biotină, cisteină, acizi graşi esenţiali
–tratament topic: produse cu aceleaşi substanţe active de mai sus
3.3. Criterii de internare şi dirijare
Pentru toate formele de alopecie:
– pentru stabilirea diagnosticului de tip clinic de alopecie
– pentru investigarea alopeciei
– pentru investigarea patologiei posibile asociate
– pentru stabilirea conduitei terapeutice
– pentru evaluarea eficienţei terapeutice
3.4. Tratamentul în serviciile spitaliceşti
Alopecia androgenetică
– iniţierea tratamentului local şi general recomandat la tratament prespitalicesc pentru testarea toleranţei la produs
Alopecia areata
¨ tratament local:
– imunoterapie locală: diphenciprone, DBEAS, DNCB
– corticoterapie: infiltraţii intralezionale sau aplicaţii topice;
– PUVA terapie cu psoraleni aplicaţi local
– Minoxidil
– Crioterapie cu azot lichid
¨ tratament sistemic:
– corticoterapie generală per os
– puls-terapie cortizonică i.v.
– fototerapie PUVA cu psoraleni per os
– ciclosporina A
– dapsonă
– isoprinosin
3.5. Dispensarizare
– controlul clinic postterapeutic şi aprecierea eficienţei terapeutice
ALOPECIA ANDROGENICĂ sau CALVIȚIA – metode de tratament
Calviția – cunoscută sub numele de chelie – alopecia seboreică ( alopecia androgenică ) este foarte frecventă la bărbați , în apariția ei factorii genetici ( ereditari ) jucând un rol foarte important ( uneori se transmite direct de la tată la fiu , alteori sare una sau doua generații ) . Se asociază o secreție crescută de hormoni androgeni ( 5 hidroxitestosteron ) și o creștere a seboreei .
Alopecia androgenică la femei se instalează treptat și părul se rărește pe întreaga suprafață a scalpului ( se investighează o posibilă virilizare : dihidrotestosteronul si testosteronul total , consult endocrinologic ) . Este o afecțiune care cu greu poate fi oprită din evoluție și de aceea necesită un tratament de lungă durată .
Se urmărește mai ales oprirea / încetinirea căderii părului !
Trebuie să recunoaștem că rezultatele privind creșterea părului în zonele de alopecie sunt decepționante ! Nu există un tratament radical al acestei afecțiuni ! Doar 2 medicamente sunt recunoscute și acceptate pentru tratamentul alopeciei androgenice : minoxidil si finasteridum !
Tratamentul local se face cu revulsive si antiseboreice : acid salicilic ( 1- 2 % ) , rezorcina ( 2- 3 % ) , sulf ( 5 – 6 % ) .
La bărbați – finasteridum – inhibă 5 alfa reductaza ( se administrează zilnic , cel puțin 6 luni ) La bărbați – chirurgia de transplantare – autogrefe din zona occipitală prelevate prin punch biopsie .
La femei – asociere de doze farmacologice de estrogeni cu un progestativ antiandrogen , ciproteron acetat , spironolactona .
La bărbați și femei – local – utilizare de minoxidil 2 % sau 5 % cu efect vasodilatator – prelungește faza anagenă și crește aportul de sânge la foliculi – ( efect favorabil mai ales în cazuri recente și nu foarte extinse ) . De menționat că oprirea tratamentului poate determina reapariția alopeciei ( de aceea se aplică pentru o perioadă de timp nedefinită , cât mai lungă . – local – topice cu acid retinoic
Preparate speciale pentru păr și unghii ce conțin vitamine – ( acid pantotenic , biotina , piridoxina ) , cisteina , metionina , calciu , zinc , fier , cupru
Terapia laser low-level : HairMax Lasercomb – este un dispozitiv manual , un fel de ” pieptene cu laser ” – bazat pe terapie cu radiații laser de nivel energetic mic – care se comercializează în SUA . Stimulează creșterea foliculilor de păr prin activarea mitocondriilor din interiorul celulelor – stimulează foliculii intrați în stare de repaus ( o ședință săptămânală de 15 minute dă rezultate vizibile în 3-4 luni )
FUNCTII
Protejeaza corpul de raniri externe
Ajuta in functiile senzoriale. Importanta psiho-sociala Importanta medico-legala . i. identificarea rasei, sex, varsta si religie. ii. cauza mortii-poate fi determinata. iii. ora decesului- poate fi determinata.
Ajuta la termoreglare in principal la animale. DEZVOLTAREA PARULUI
Origine ectodermica-
Mugurele de par – se dezvolta din epiderma si penetreaza dermul.
Firul de par –creste din celulele din centrul mugurelui de par. DEZVOLTAREA PARULUI
Teaca radacinii interioare – se dezvolta din celulele din jurul mugurelui de par. Origine mezodermica: teaca radacinii externe.
Primii peri aparuti sunt perii LANUGO la sprancene si buza superioara la 12 saptamani de gestatie.
DEZVOLTAREA PARULUI
Teaca radacinii interioare – se dezvolta din celulele din jurul mugurelui de par. Origine mezodermica: teaca radacinii externe. Primii peri aparuti sunt perii LANUGO la sprancene si buza superioara la 12 saptamani de gestatie. EMBRYOLOGIA PARULUI CICLUL PARULUI There are four phases- Se crede că fiecare folicul de par trece prin 10-20 cicluri de par intr-o viață. Există patru faze:
• Anagen : faza de crestere. • Catagen: faza de involutie. • Telogen : faza de repaus. • Exogen : faza de cadere a parului. ANAGEN
Dureaza aprox. 1000 zile.
Cresterea celulelor foliculare, se divid si devin keratinizate la forma fazei de crestere.
O portiune inchisa la culoare se evidentiaza deasupra bulbului de par. CATAGEN Dureaza aprox 10 zile.
Perii scalpului arata o subtiere gradual si o scadere a pigmentului.
Melanocitele inceteaza productia melaninei
Keratinocitele Matrix înceteaza brusc înmulțirea, astfel încât foliculii josi involueaza si regreseaza. TELOGEN Dureaza aprox. 100 days. Capatul proximal cade de pe folicul in timpul fazei telogene. Cresterea unui nou par anagen duce la caderea oricarui par telogen ramasr. Dar perii noi nu ies din ciclul anterior. EXOGEN
Faza recent adaugata.
Termenul descrie relatia axului parului si baza foliculului telogen.
Perii pot fi retinuti pentru mai mult de un ciclu.
Faza de cadere a parului e dependent de faza anagena si cea telogena. PIGMENTAREA PARULUI
Culoarea parului e data de melanocite.
Melanocitele sunt prezente in bulb.
Melanocitele hranesc melanozomele in special maduva si cortexul.
Foliculii melanocitici produc melanina- . eumelanina (dominanta in parul negru si maros) . phaeomelanina (dominanta in parul rosu si blond)
Albirea paruluir – datorita descresterii si activitatii melanocitelor.
Vitiligo – datorita distrugeriii melanocitelor.
Albinism – datorita inactivitatii melanocitelor.
ALOPECIA • • Absenta sau pierderea parului in special de pe scalp.
• Patofiziologia parului :
Deficitul de productie – Esecul producerii sau continuarea sa produca un folicul normale.
Aberatia unui –
Ciclu normal al parului. Productia unui fir de par normal.
Distrugerea – Folicolului de par.
CLASIFICAREA ALOPECIEI •
PIERDEREA PARULUI CENTRAL Non-Cicatrizant:
A. anomalie a ciclului- i. Alopecia areata.
ii. Alopecie sifilitic. Decline- B. Producție i. Alopecia androgenetica. ii. Alopecie triunghiular. FOCAL caderea parului (Continuare).
Breakage- C. părului i. Tricotilomania. ii. Tinea capitis. iii. Alopecia de tractiune. iv. Anomalie primară sau dobândită firul de par. cicatrizarea alopecie
• Lymphocytic- i. Cronică cutanată LE (DLE).
ii. Planopilaris licheni. iii. Pseudopellade clasic de Brocq. iv. Alopecia mucinosa. v. Central alopecie cicatricial centrifugal. vi. Keratoza follicularis decalvans spinulosa. Cicatrizarea alopecie (Continuare).
B. neutrofilică –
i. Decalvans foliculită. ii. Disecarea foliculita / celulita. C. mixtă i. Foliculita (acnee) keloidala. ii. Foliculita (acnee) necrotica. iii. Dermatita pustular eroziv. Pierderea parului difuză anomalie a ciclism – i. Alopecia areata. ii. Telogen effluvium. iii. Effluvium anagen. iv. Sindromul anagen Loose. de par abnormality- ax i. Rupere de păr. ii. Parul indisciplinat. Difuză Caderea parului (Continuare). C. Nerespectarea de folicul producție-
i. Atrichia universal congenitale. ii. Alrichia cu leziuni papulare.
iii. Rezistent ereditar D vitamina- rahitism.
alopecia areata • Definiție: Pierderea rapidă și completă a părului în una sau mai des mai multe patch-uri rotunde sau ovale, de obicei pe scalp, zona de barba, sprancene, gene ochi și mai puțin frecvent pe alte zone păroase ale corpului.
alopecia areata
Alopecia areata (Continuare). • Epidemiologie: Aproximativ 1,7% din populatie va avea un episod de alopecie aerata în timpul vieții lor. Alopecia areata (Continuare).
etiologia cauza exactă este încă necunoscut. Este o de boală autoimună
Mediate de brațul celular (Celule T, macrofage).
Modificat de factori genetici (HLA-R4, DR11, DQ7)
Alopecia areata (Continuare). -Triggered De factors- de mediu Trauma. inflamatia neurogena. agenți de infectii.
Patru etape distincte de alopecia areata i. Caderea parului acută. ii. Persistentă (cronică) chelie. iii. Telogen parțială a conversiei anagen (revcovery incomplet). iv. Recuperare Normal.
FEATURE CLINICĂ • Pierderea rapidă și completă a părului în una sau mai multe patch-uri. • Site-ul – pentru scalp, zona de barba, sprancene, gene ochi și mai rar alte zone ale corpului. • Dimensiuni – Patch-uri de 1-5 cm în diametru. CARACTERISTICA CLINICĂ (Continuare). • „Semn de exclamare” de par la periferia de pierdere a parului, există fire de par rupte, ale căror capete distale sunt mai ample decât capătul proximal. CARACTERISTICA CLINICĂ (Continuare). • câteva fire de păr de odihnă pot fi găsite în patch-uri. • „Going peste noapte gri” – un fenomen misterios se observă în fulminanta alopecia areata. • În aproximativ 10% din cazurile de lunga durata alopecia areata extensive, unele modificări de unghii dezvolta.
CARACTERISTICA CLINICĂ (Continuare). „Alopecia totalis” – pierderea totala a parului scalpului. „Universalis Alopecia” – Pierderea întregii par de pe corp, inclusiv parului scalp. „Ophiasis” – Pierderea de confluente de par de-a lungul scalpului temporal și occipital. „Sisaipho” – Pierderea parului a întregului scalp cu excepția zonei de temporal și occipital.
ASSOCIATED BOALA Incidenta mai mare de alopecia areata în
pacientii of- 1 Dermatita atopică.
2 boli autoimune –
LES
Tiroidita.
Miastenia gravis.
Vitiligo. 3 lichen plan. 4 sindromul Down. HISTOLOGIE • Peribulbar, perivascular și exterior-rădăcină manta infiltrare cu celule T și macrofage. • Dimensiunea foliculare sunt diminuate și identificate în derm mai superficiale. Diagnosticul diferential 1 Tinea capitis. 2 Trichotilomania. 3 Sifilis secundar 4 alopecie triunghiular congenitale. 5 Alopecia neoplastica. 6 lupus eritematos timpurie. TRATAMENT Recuperare Spontaneous este extrem de comună pentru neuniform alopecia areata. For alopecie neuniform localizate areata-
• Steroid- atât la nivel local (intralezional și local) și sistemică (în curs scurt).
TRATAMENT (Continuare).
Steroizi puternic de mare folosită ca terapie de prima linie.
Steroid intralezionale administrat în interval de 4-6 săptămâni.
Steroid sistemic (Short desigur, <8 săptămâni), singur sau în combinație cu steroizi. TRATAMENT (Continuare). În cazul în care lipsa de răspuns după mai multe luni therapy- • topic 1% Anthralin cremă – se aplica timp de 15-20 minute și apoi samponare de pe partea tratat. • 5% minoxidil – ca un singur agent sau ca un adjuvant cu topic Anthralin. • PUVA.
Dinitrochlorobenzene. Suport Psychological. In scalp extinsă păr de pierderi alternative cosmetic așteptat.
PROGNOZA Marker- prognostic
Debut precoce (înainte de pubertate)
Implicarea extinsă.
Prelungirea duratei (> 5 ani)
Ophiasis. alopecia androgenetica Sinonime: model masculin alopecie, Chelie model de sex masculin, chelie comun Alopecie de secretariat. Definiție: Este o foarte frecvente, potențial caderea parului scalp reversibil că, în general, piese de schimb parietal și occipital zone (Hipocrate coroană) de la nivelul scalpului. Alopecia androgenetica (Continuare). Varsta: douăzeci sau treizeci de ani mai devreme. site-uri: vertex În principal și frontotemporal regiuni. etiopatogenia: • mecanismul exact este încă necunoscut. • ereditar (autosomal dominant Probabil) & • androgenice (în special dihydrotestesterone) Etiopatogenia (Continuare). Testesterone 5 R dihidrotesteron. • 5 R are două izoenzimei, 5 R1 și 5 R2 • 5 R1 distribuit constant în piele în special în glandelor sebacee.
• 5 R2 se găsește în teacă rădăcină exterior și papile dermice.
androgenice Androgeni – complex receptorilor androgeni în citoplasma transformare a receptorului pentru a expune domeniu de legare ADN se leaga de elementul de răspuns androgenic a ADN-ului Transcrierea și traducerea anumite proteine efectoare, Etiopatogenia (Continuare). EFECTE
Scurtarea anagen și prelungirea telogen
Folicul deveni scurt și scleroza dermului și miniaturizarea sau reducere a părului prezent. FEATURE CLINICĂ • Căderea părului începe în orice moment după pubertate „Fire de par mustăților” – primul semn de iminenta model de sex masculin alopecie, par la templu. • „unghi profesorul lui” – linia parului se retrage înapoi anterior pe fiecare parte. • În cele din urmă întreaga partea de sus a scalpului devenit lipsită de păr. MODEL DE HAIR LOSS Alopecia androgenetica la femei etiologia: genetica Predispoziție, androgenice exces, cause- ovarian
Sindromul ovarelor polichistice,
Alte tumori ovariene, . unilaterală benigne microadenom. . Tumoare cu celule Leydig . Tumoare cu celule hilare. ETIOLOGIE (Continuare). • cauza suprarenale
Hiperplazie suprarenala congenitala (androgenital Sindromul) din cauza deficienței de – 21 hidroxilaza (cel mai frecvent) 11-β hygroxylase. 3-β dehidrogenaza hidroxisteroid.
Tumora adenom adrenal Carcinomul. FEATURE CLINICĂ Model de pierdere a parului: „Model pom de Crăciun” – reducerea difuză și progresivă a densității și diametrul de fire de par in mijlocul scalpului. • Menținerea liniilor de păr frontale cu doar ușoară recesiune. CARACTERISTICA CLINICĂ (Continuare). Alte dovadă de exces de androgeni:
• Acnee. • hirsutism. • tulburari ale ciclului menstrual. Majoritatea femeilor cu pierderea parului au • Nu a crescut de androgeni ser, • Nici un alt simptom semn de hipersensibilitate androgeni. TRATAMENT 1 topica Minoxidil (2% și 5%) promotor specific -non cresterea parului afecteaza inducție anagen.
M / A nu este clară, activitatea sa ca deschizător de canal este importantă. 2 sistemică Finesteride (1 mg pe zi). TRATAMENT (Continuare). 3 La femeile – spironolactonă (> 100 mg pe zi).
Flutamide (bid 250-500 mg de trei ori pe zi sau).
Cyproterone actate. 4 tratamentului cu chirurgicale Micrograft & minigraft de la site-ul dependent non-androgen (occipital). telogen effluvium Acesta este un model de reacție la o varietate de stres fizice si mentale reprezintă o schimbare abruptă a unui procent de firele de păr anagen telogen. Cauzele Telogen Effluvium endocrine
Hipo-sau hipertiroidism.
Postpartum.
Peri sau de stat post-menopauza. Nutritional
Deficit de biotina.
Privarea calorica.
Deficit de acid gras esential.
Deficit de fier.
Privarea de proteine.
Deficitul de zinc. Cauzele Telogen Effluvium (Continuare). Droguri
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
Anticoagulante.
Agenți antimicotice.
Benzilmidazoli.
Beta blocante.
interferon
litiu
Contraceptive orale.
Retinoizi.
Vitamina A exces. stres fizic
Anemia
Chirurgie.
Boli sistemice. stres psihologic Evenimente legate de patogeneza de telogen effluvium • Scurt anagen- de droguri, febra, stres fiziologic. • prelungită anagen- sarcinii. • Transformarea telogen folicul de folicul anagen. patologie
•> 12% la 15% din foliculi terminale sunt in telogen. • folicul în sine nu este bolnav. • Nu inflamație sau modificări distrofice. PREZENTARE CLINICĂ • „O mulțime de fire de par care ies de rădăcini”, sa plâns de pacient. • căderea părului difuză cu subtierea perceptibil clinic de fire de par de obicei 3-5 săptămâni de incitare la semnal și vărsare continua pentru aproximativ 3-4 luni după îndepărtarea de incitare cauză. • 150 la> 400 caderea parului zilnic. • densitate de par poate dura 6-12 luni pentru a reveni la linia de bază. • test de tragere. • Test Clip.
TRATAMENT • Nici o terapie specifică. • În cazul majorității parul va creste spontan în câteva luni după îndepărtarea cauza incitare. • La unii pacienți cu telogen cronica effluvium-
Soluție minoxidil 5%, 70% succes în om.
Pentru femeile aflate in premenopauza, 5% minoxidil soluție + ciproteron acitate de 50 mg de zi 5 până la 15 de ciclu menstrual luate împreună cu ethynnyl estradiol (0.035 mg / zi). TRATAMENT (Continuare). Pentru femei in post menopauza,
Acetat de ciproteron 50 mg / zi.
Spironolactona (de 50 100 mg / zi) sau flutamida 125- 250 mg / zi alternativă la ciproteron acetat. TRICHTILLOMANIA • O practică nevrotic de smulgere sau rupere de par de la scalp sau geană rezultat, de obicei, localizate sau zone extinse de alopecie conține fire de par de lungime variabilă. • Cea mai mare parte fete sub vârsta de 10 ani. • Disturbed relație mamă-copil. alopecia SYPHILITICA • appeorance roase de molii tipic la nivelul scalpului occipital sau subțierea generalizată de păr sau ambele. • Sprâncenele, gene și firele de păr ale corpului, de asemenea, implicat. • Acesta poate fi unul sau unic manifestare cutaneus de sifilis secundar. • Tratamentul de sifilis poate inversa pierderea parului.
Psoriazisul este o boala destul de frecventa, atat in randul barbatilor cat si al femeilor. Vorbim practic de o afectiune care se declanseaza in momentul in care anumite celule din stratul epitelial au o rata de crestere anormala fata de media celorlalte celule din corp.
Fie din cauza unui sistem imunitar deficitar, a stresului, a unor erori sistemice ale glandelor hormonale sau din alte cauze se formeaza practic noi celule pe piele in doar cateva zile in loc de saptamani, luni cum ar fi normal.
Iar corpul uman nu poate integra si procesa acest exces celular si asa ajung sa se formeze leziuni pe multiple suprafete ale pielii. Dar ce declanseaza psoriazisul, cum arata si de ce apare, sunt intrebari la care vom raspunde in randurile care urmeaza.
Cauze
Psoriazisul este considerat o tulburare a sistemului imun care determina pielea sa se regenereze mai rapid decat in mod normal. Nu se cunoaste, insa, care este cauza exacta a acestei probleme imune. Potrivit cercetarilor, atat factorii genetici, cat si cei de mediu au un rol in declansarea bolii. Psoriazisul nu este contagios.
Multe persoane predispuse la psoriazis pot ramane asimptomatice ani buni pana cand un factor de mediu devine declansator. Alte cauze pot fi:
Infectiile, respiratorii si cutanate
Clima, in special vremea rece sau uscata
O rana la nivel cutanat (intepatura de tantar, insolatie severa)
Stresul
Fumatul
Consumul masiv de alcool
Anumite medicamente
Psoriazisul este o boala dermatologica?
Din pacate, psoriazisul nu se limiteaza la afectarea pielii. Inflamatia care declanseaza formarea placilor cutanate are impact si asupra altor tesuturi si organe. Statistic, 1 din 3 persoane cu psoriazis dezvolta o forma de artrita psoriazica, cu umflarea articulatiilor, care devin dureroase si ale caror miscari sunt limitate. De aceea este importanta diagnosticarea psoriazisului in faza incipienta si tratarea timpurie a afectiunii, pentru a se preveni afectarea articulara.
Simptome psoriazis
Psoriazisul se manifestă prin plăgi care prezintă crustă și îngroșare și au culoarea roșie, fapt care trădează prezența inflamației. Cu toate acestea, manifestarea este particulară la fiecare persoană în parte, astfel că, subiectiv, manifestările pot fi însoțite de prurit, usturime și disconfort, în diferite grade de suportabilitate. Este important de știut faptul că între 10 și 30% dintre pacienți se pot confrunta și cu artrită psoriazică.
Cum poate fi diagnosticat psoriazisul?
Diagnosticarea si initierea precoce a tratamentului sunt foarte importante pentru tratarea psoriazisului.
Diagnosticul se stabileste in baza examenului clinic dermatologic (pentru evaluarea leziunilor de la nivelul scalpului, membrelor, unghiilor), oftalmologic (pentru a evidentia afectarea zonei oculare) si, uneori, reumatologic (daca se suspecteaza un psoriazis articular).
Nu exista un test de sange specific pentru diagnosticarea psoriazisului, insa anumite teste sunt necesare pentru evaluarea pacientilor cu psoriasis.
Tratament psoriazis
În ceea ce privește opțiunile de tratament pentru psoriazis, o primă măsură reprezintă identificarea și îndepărtarea factorilor declanșatori. Tratamentul local poate fi pe bază de agenți topici keratolitici, citoreductori și dermatocorticoizi topici potenți, care sunt eficienți în două treimi dintre cazuri.
O treime dintre pacienți prezintă, însă, forme moderat spre severe, care necesită, pe lângă tratamentul local, medicație sistemică și fototerapie.
Urticaria este o boală a pielii. Mai exact, țesuturile afectate de urticarie sunt cele superficiale, derma sau hipodermul (stratul subcutanat), ce prezintă o erupție care poate lua forma unor papule (bășici de mici dimensiuni) sau plăci eritematoase (pete mari de culoare roșie), cu vârful albicios, ce se caracterizează prin puruit intens (mâncărimi) și faptul că pot apărea oriunde pe suprafața corpului.
Există forme de urticarie la adulți, dar și la copii. Urticaria poate apărea în urma contactului în diferite moduri cu unele substanțe ce conțin factori declanșatori pentru persoanele sensibile sau alergice.
Care sunt factorii determinanti ai urticariei
Aparitia urticariei poate fi declansata atat de mecanisme alergice cat si nonalergice, leziunile tegumentare fiind datorate eliberarii de histamina si al altor compusi in urma degranularii mastocitare. Aceste substante determina dilatatie vasculara, extravazare de fluide in derm si aparitia edemului consecutiv.
Cei mai intalniti alergeni care determina aparitia urticariei sunt reprezentati de:
Alimente: lapte de vaca, oua, alune, nuci, soia, fructe de mare, capsuni, fructe de padure, kiwi, cacao;
Aditivii alimentari si conservatii determina alergii alimentare insotite de urticarie;
Medicamente: aspirina, anumite antibiotice, analgezicele, medicatia antireumatica;
Agenti chimici care intra in compozitia cosmeticelor, parfumurilor, detergentilor;
Intepaturile de insecte: viespi, albine, paianjeni, tantari, furnici;
Factori de stress emotional.
Medicul specialist alergolog poate indica efectuarea de teste cutanate sau prick test sau a panelurilor de alergeni din sange venos periferic pentru determinarea agentului etiologic care declanseaza manifestarile cutanate, mai ales in situatiile de urticarie cronica.
Urticaria se prezintă sub forme de leziuni circumscrise, superficial-dermice, uneori uşor proeminente, înconjurate de inele variabile de eritem, cu suprafaţă plată sau cu margini proeminente. Formele şi dimensiunile sunt variabile, în general pruriginoase.
Simptomatologie cutanată:
iritație la nivelul pielii
umflături de culoare roșie la nivelul pielii
mâncărime în zonele afectate
usturime în zonele iritate
Simptomatologia cutanată se poate asocia cu manifestări din sfere multiple:
Digestive (greață, vărsături)
Locomotorii (artralgii)
Cardiovasculare (tulburări de ritm cardiac, hipotensiune, lipotimii, vertij)
Diagnosticul pozitiv al urticariei se bazează pe anamneză și examen obiectiv. Investigațiile de laborator țintite pe imunoglobulinele implicate în alergii se completează cu: teste epicutanate sau prick-teste, patch-teste, teste pentru alergiile alimentare (panel de alergene alimentare), examene vizând eventualele focare de infecție (examene coproparazitologice, culturi microbiene), testul cutanat la serul autolog.
Diagnosticul diferențial se face cu patologii similare în aparență și pruriginoase:
Dermatita atopică/nonatopică (eczemă)
Dermatita alergică/iritativă de contact
Urticaria alergică de contact
Eruptia medicamentoasă
Mușcătura de insecte
Eritemul polimorf
Mastocitoza
Urticaria vasculitica
Scabia
Pitiriazis rosat
Tratamentul urticariei
Tratamentul urticariei cuprinde masuri de profilaxie, educatia pacientului, tratament farmacologic (individualizat in functie de severitate si de patologii asociate) si tratament de urgenta in cazul reactiilor sistemice severe, amenintatoare de viata.
Consimțământ cookies
Pentru a oferi cele mai bune experiențe, folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitiv. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului poate afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistics
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
